! uite, uite-te și tu
cum degetele pricepute ale soarelui
vopsesc azi în tonuri de lumină
cerul spre care îmi zboară privirea,
gardurile de care îmi sprijin umbra,
copacii magici, care înfloresc în mine
versurile lor albe și nepublicate
peste care îți așez, fără de grabă, în tăcere,
eșarfă fină, în culori aprinse de visele mele,
lumea mea…
adya C
