…o creație care s-a lăsat aseară pusă pe hârtie cu ușurință și cu bucurie. Și cu atâta măiestrie cât poate avea cineva care abia a început să descopere tainele culorilor.

În acuarelă și pastel uscat, inspirată de una din multele și frumoasele fotografii realizate de prietena mea, Mălina.

Căreia azi, în zi de aniversare, îi fac, așa, timid și fără să mă audă, o urare: să își adune și să expună cât de curând fotografiile într-o expoziție mare. Unde să găsim, la fiecare pas, prilejuri de încântare.

Câteva mere de Breaza rămase prin frigider, niște frunze uscate și castane adunate de pe drumul spre atelier, o creangă care atârna, ruptă, într-un copac de lângă stația de autobuz…

…s-au lăsat așezate în lumina soarelui unei dimineți de octombrie și (sur)prinse în pete de acuarelă întinse pe o foaie de hârtie.
La începutul unei săptămâni cu prea multă planificare, am creat timp și loc pentru un pic de improvizație.

frig în cabană –

un portret în cărbune

aprinzând focul

-haiku-

Poem și autoportret: adya C